Bummer

Stiu ca nu va asteptati la asta, dar URASC CRACIUNUL. Aproape la fel de mult cat am inceput sa urasc iarna. De fapt, nu urasc sarbatoarea in sine (care oricum contine niste imagini ceva mai idilice decat niste oua rosii pe o masa), cat urasc faptul ca presiunea e atat de mare, incat you're bound to fail. Craciunul presupune un grad alarmant de perfectiune, fericire, pufuleti, incat normal ca un brad subnutrit si un cadou care stii cu doua saptamani inainte ce ascunde intr-insul won't do it.

Alta treaba care nu imi place e aprobarea pentru indopat. Nu ma intelegeti gresit, imi place sa mananc, insa nu cinspe sarmale deodata, eventual cu sosul uleios aferent prelingandu-se suav pe langa botic, fix pe hainutele de sarbatoare. Alta treaba sunt colindele din magazine, un fel de craciun la pachet, oriunde si oricum. Daca nu simti, esti un monstru.

Sunt atatea porcarioare care parca te pregatesc pentru marele eveniment si te pregatesc atat de bine incat nici nu-ti dai seama cand a trecut. Dupa aia, e vorba si de mustrarile de constiinta care te imping sa iei cadouri direct proportionale cu rahaturile facute. Lasa ca daca le impachetam frumos si le punem sub bradul magic, devin mai mult decat simple cadouri.

Totul e sa te achiti de datorie. Sa pui capul pe perna linistit. A trecut inca unul. Si a fost super, pentru ca pe protv s-au dat in reluare Singur acasa 1,2, si 7.

Si, de parca toate astea nu erau de ajuns, e vorba si de faptul ca nu exista Mos Craciun.

Observati, va rog, nota festiva.