Who needs nature when you've got the internet?

Cum e sa te intorci de la Breaza unde ti-au inghetat toate alea incercand sa repari o centrala care pur si simplu nu vrea sa fie reparata, sa iti imbratisezi cu pasiune calculatorul, sa il deschizi tremurand de emotie si sa vezi ca Britney Spears s-a ras in cap?

PRICELESS.

Pentru stalkerii mei virtuali, un mic rezumat al sejurului: pe drumul spre Breaza am realizat ca eu si prietenul meu avem comportamentul unui cuplu care foloseste aceeasi toaleta de 1453 de ani. Masina era umpluta cu paturi, asternuturi, perne (desi stiam ca sunt si acolo dar na..ours are better), tone de mancare (in special carne pentru gratar deci bleah), tone de bere, pungi pline cu medicamente, pungi pline cu toate lucrurile de care are nevoie Barney ca sa se simta confortabil (adica a lot). Plus tot dulapul meu, pe care il impachetez chiar daca merg 3 ore undeva (ma rog, aici e o intreaga teorie, pe scurt ideea este ca nu mi-as lua atatea daca mi-as compune tinutele pentru fiecare zi, dar mereu plec pe fuga si nu am timp, asa ca nu pot sa trantesc la nimereala doar cateva lucruri pentru ca s-ar putea sa am outfit-uri ciobite sau necoordonate si e stiut faptul ca that's a fashion no-no; de fapt ma imbrac mereu la fel, dar vreau sa stiu ca daca intr-o zi am chef sa fiu regina balului, o pot face. Daca aterizeaza de urgenta un elicopter cu Chris Martin in Breaza si ma gaseste in salopeta? Hmm..cred ca asta cu hainele e printre putinele capitole la care am si eu comportament de fata, desi daca stau sa ma gandesc..)

Ma roog. Ajungem, veselie, exuberanta, nerabdare, intuneric bezna, frig, durere. Luam cheia de la tanti Viorica (un fel de ring bearer) si intram. Vad ca deja ma intind la vorba asa ca dam pe fast forward: centrala nu a vrut sa mearga, a fost ingrozitor, daca stateai langa ea o ora si apasai mecanic un buton la fiecare 5 secunde se incalzea in casa, dar tinea caldura numai doua ore, adica pana cand terminam de mancat ne dardaiau furculitele-n manute. Eu aveam la mine tricouri pentru ca eram obisnuita sa ma topesc de caldura de fiecare data cand mergeam acolo asa ca a fost cel putin interesant sa stau in casa cu pantalonii de trening ai lui + blugi + cinci straturi de tricouri. Salvarea a venit din partea unui calorifer electric si a unui joc de Monopoly. Am stat intr-o camaruta pe care
am incalzit-o pana la autodistrugere si ne-am umplut cam 10 ore pe zi cu acest minunat joc de societate care a inspirat viitori oameni de afacere din toata lumea. Evident ca EU am castigat, over and over again, ramanand cu munti de bani, hoteluri luxoase si imaginea unui om distrus stand in fata mea si implorand iertare-mila-imprumut-remiza.


Deci, unu la mana, imi place in sanul naturii, e super, e relaxant, face bine la creieri si tot asa dar as pune internet wireless si-n copaci. Uneori ma mir ca reusesc sa ies din casa sau sa mananc, avand in vedere ca exista internet. Prevad un viitor in care internetul ne va rezolva toate problemele, si va raspunde tuturor nevoilor noastre. De fapt, nu, imi prevad mie un viitor in care niste oameni in halate albe imi vor spune sa nu ma mai dau cu capul de peretii buretati, ca nu primesc nici un www azi.


Doi la mana, am o placere sadica sa asist la decay-ul fara de capat al aceste vedete-fosta fantezie a pustilor, intitulata sugestiv Britney (desi i s-ar fi potrivit si Heather). Nu reusesc s-o compatimesc deloc, ba chiar ma surprinde faptul ca e deprimata (credeam ca ai nevoie de ceva mai multi neuroni to achieve that, depresia nu e chiar la indemana oricui). Adica, vrei sa spui ca daca te casatoresti cu un paduche, torni doi copii fara sa realizezi ca nu se vor evapora treptat, te indopi cu cheetos pana ajungi cat o vitica, scoti un reality show unde arati lumii ce gratios ragai si incerci sa resuscitezi o cariera dupa ce esti fotografiata mai beata (!!!!) decat Paris Hilton de langa tine (deci, repet, mai rau decat aia!), dupa ce iesi din casa fara chiloti pe tine o data , de doua, de noua, dupa ce faci schimb de haine cu dansatoarele din club, dupa ce aproape ca-ti scapi plodu' pe jos si asa mai departe...deci dupa toate astea, vrei sa spui ca o sa fii deprimata?! Fugi ma de aici!

Asa, si trei la picior, sa-mi mai spuna mie careva ca asta nu e blog de stiri. Si de divertisment. Si de de toate. De fapt cel mai blog frumos.

In paranteza:
La cine a ramas jocul meu de Monopoly? Sau daca nu-i la voi, cat costa unul?
Mix, imi pare rau pentru aseara. Sper ca s-a curatat.
Am inchis paranteza.

3 comentarii:

Anonim spunea...

si aici dau peste scroafa asta chelioasa si sa ma fut in word verification

Anonim spunea...

Pai normal ca era mai beata, ca doar Paris are antrenament...

utopic spunea...

eugen, vorbeste frumos, aici nu suntem pe yahoo 360

de fapt cred ca paris a vrut sa para, for once, o persoana matura si responsabila, oarecum dezgustata de comportamentul maimutei de langa ea (pentru ca in toate pozele era surprinzator de treaza, adica un fel de "look, guys, there's always worse!")