Formatori de opinie

Alaturi de noi ii avem pe Vlad Nanca si Oana Felipov, intr-un filmulet binecuvantat de iqds, in care se incearca o discutie despre streetart si publicitate. Am rabdat pana la sfarsit, ca na, poate in ultimele zece secunde se intampla ceva remarcabil, ce m-ar fi pus in imposibilitatea formularii unei critici aspre asemeni celei care urmeaza. Dar, intai, sa vizionam:

Am scos filmuletul pentru ca pornea singur si devenise agasant, dar il gasiti aici.

Asa, bun, 2 minute as dori sa pastram tacerea.



Suficient.

Eu nu stiu foarte multe lucruri despre Vlad Nanca si Oana Felipov. Nu ii cunosc personal, nu le stiu aspiratiile si semnele zodiacale, deci e posibil sa fi ratat o componenta majora si placuta a firilor dumnealor. Desi ma indoiesc.

Vlad Nanca se autoproclama Artist, cuvant care pentru mine are ceva greutate. Oare ce-l face Artist pe Vlad Nanca? Aerele? Cele cateva zeci bune de dacii1300 mazgalite la nivelul oricarui prescolar prin tot orasul? Experienta inedita de a se muta cu familia in galerie pentru cateva zile, unde nu-l puteau atinge productiile sud-americane, bauturile carbogazoase si oamenii rai? Aceleasi dacii1300 trantite prin galerii, pentru ca, desigur, un concept atat de savuros trebuie stors la maxim? Bluzitele in dungi? Care sunt operele acestui Artist?

Despre Oana Felipov stiu ca lucreaza intr-o agentie de PR. Mai stiu ca a faurit ea mai demult niste cercei din castile de la ipod, demers creativ pe care l-a expus cu mandrie in numeroase post-uri care-i contorizau succesul. Si mai stiu ca acum semneaza Karakiri-ul, fapt care nu ma deranjeaza. A, si ca a asistat mut la decernarea premiilor de la Roblogfest, si a inmanat foarte frumos premiile.

Sa ajungem de fapt la problema mea. Problema mea este ca acesti doi oameni se fac remarcati exclusiv prin invartelile si insurubarile sociale, prin aparitiile de senzatie pe la tot soiul de evenimente menite sa salveze orasul, arta, umanitatea, prin afinitatea pentru substante carora, nu-i asa, le cedam cu totii in tinerete, si prin...pai stai, cam asta a fost tot.

Aceiasi cativa oameni se promoveaza asiduu intre ei, se lauda reciproc, isi paseaza invitatiile de la unul la altul, si cu toate astea, raman incredibil de underground, low profile, si umili. Sau nu. Hai sa fim seriosi, ii gadila pana in maduva burtii toate aceste infuzii de interes, vezi replica domnului Nanca "ah, asa a aflat mai multa lume ca eu le-am facut".

Eu cred ca mai toate nonvalorile sunt catalogate asa din pricina pretentiilor de "valori" pe care le emit. Acesta este si cazul de fata. Vlad Nanca si Oana Felipov ar fi doi cetateni ok, cu scaun la cap cred, situati pe undeva prin segmentul mediu de iq, ceea ce este minunat. Insa nu, ei vor mai mult. Vor, dar nu pot oferi. Simplu de tot.

La fel de simplu este de ghicit cine-i ala mai pagubit din toata povestea. Strada voastra iubita. Mi-e greu sa cred ca nu exista tineri cu aer proaspat in plamani care sa nu-i priveasca admirativ pe astia doi.

Oricum, revenind la interviu, este chiar foarte slab. Inteleg, s-a mers pe un drum "relaxat, sunt ok cu mine, nu sunt genul bombastic, totul e zen, degajat, poate usor ironic, atitudine vag futurista". Dar genul asta de atitudine merge doar daca stii foarte bine despre ce vorbesti si esti capabil sa transmiti multe prin 4 cuvinte simple. Ei nu sunt. Ei au parca ideile adanc infipte in fiinte, insa nu le pot pune in cuvinte. Asa ca stai si astepti urmatoarea tema de discutie, poate pana atunci se aduna si ne lovesc. Dar nu, este acelasi "aaa, ha, da, nu chiar, a da" si acelasi soare sacaitor. Si intervievasul se sfarseste, si tu iti dai seama ca e imposibil ca in atatea minute sa nu-si fi putut mobiliza resursele spre articularea unei singure propozitii ok.

In concluzie, va las cu un termen ignorat de artistii nostri, dar mai apropiat de ei decat cred: BORDURA.

Apropos, chiar ma interesa subiectul si chiar mi se pare prolific si frumos, in mainile si gura cui trebuie. Dar nu poti apara niste impostori doar de dragul unui subiect care te incanta, nu?

(pozele sunt luate de pe blogul lui nanca, lesne de gasit via google, respectiv site-ul amsterdam cafe).